Cetăţi cuprinse in proiect

Hunedoara, Maramures, Mehedinti, Sibiu

Judetul Hunedoara

1. Muzeul Mineritului din Petroşani

Muzeul Mineritului din Petroșani este singurul edificiu de cultură minieră tehnică a cărbunelui. Acesta a intrat în circuitul cultural din țară și străinătate, fiind gazda nenumăratelor expoziții de numismatică, tehnică minieră.

Binecunoscutul Muzeu al mineritului din Petroşani a fost înfiinţat în baza Deciziei Sfatului Popular al Regiunii Hunedoara cu numărul 750 din 4 august 1961.

Primul sediu al muzeului a fost pe strada Ion Creangă la nr.1 într-o casă situată pe suprafaţa actualului Parc Central, peste drum de Casa de Cultură . Pentru a îndeplini funcţia de muzeu au fost făcute o serie de modificări (s-au scos uşile cu tocuri cu tot , iar partea lor superioară a fost transformată în boltă), aceste lucrări fiind făcute fără a fi consultat directorul instituţiei care era plecat la Bucureşti pentru a aduce materiale de la Secţia Muzee din capital.

2. Cetatea Deva

deva

Monument istoric și de arhitectură laică, Cetatea medievală a Devei (maghiară: Déva vára, germană: Diemricher Burg) a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea pe Dealul Cetății, un con vulcanic cu altitudinea de 378 m.

Datorită poziției sale strategice, secole întregi Cetatea Devei a fost un obiectiv important pentru apărarea Transilvaniei, până când a fost distrusă în urma unei explozii în secolul al XIX-lea.

Cetatea Devei se înalță impunătoare peste orașul cu același nume. De-a lungul vremii, ea a stârnit curiozitatea străinilor, fascinați de legendele ce înconjurau acest monument ridicat pe urmele unor antice fortificații dacice și romane. Inițial, cetatea a fost reședința voievozilor Transilvaniei, dar, în secolul al XVII-lea, bastionul este transformat în garnizoană a armatei imperiale. În 1849 cetatea este distrusă după ce magazia cu praf de pușcă explodează. Acest moment marchează și sfârșitul perioadei de glorie a cetății. Clădirea rămâne abandonată, devenind rapid subiectul unor legende și mituri cu zâne, pitici și balauri.

3. Sarmizegetusa Regia

sarmi

Sarmizegetusa se află situată în partea de vest a Ţării Haţegului, la aproximativ 8 km de “Porţile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat.

În antichitate romanii au construit aici capitala provinciei Dacia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 m şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 ha. Pe o suprafaţă de 60-80 ha, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.

Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul Roman in timpul domniei împăratului Traian. După înfrângerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoană militară acolo și au început să dărâme cetatea. Noua capitală romană, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construită la o distanță de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împăratul Hadrian, voia ca noua capitală construită de Traian să fie percepută ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a și adăugat numele de Sarmizegetusa. Astăzi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află localitatea Sarmizegetusa, din județul Hunedoara.

Judetul Maramures

1. Turnul Ștefan din Baia Mare

Turnul Ștefan este turnul-clopotniță al fostei biserici cu hramul “Sfântul Rege Ștefan” din Baia Mare. Turnul este situat între străzile Crișan și 1 Mai, în imediata apropiere a Pieții Libertății – Piața Centrală (Circulus fori) – a vechiului oraș. A fost construit în secolul al XV-lea.

Prima atestare documentară a bisericii parohiale “Sfântul Ștefan”, de rit romano-catolic, datează din 1347, însă construcția este inaugurată oficial abia în 1387. Turnul, construit din piatră masivă, a fost ridicat la inițiativa principelui Ioan de Hunedoara, pentru a marca victoria de la Ialomița (1442) împotriva otomanilor. Construcția turnului începe după anul 1446, însă este finalizată abia în 1468, sub domnia lui Matia Corvinul.

Intrarea în turn se face prin ușa dinspre sud. Până la primul nivel se ajunge pe o scară de piatră în spirală. De aici până la foișor, accesul se face pe scări de lemn. Clădirea măsoară circa 50 de metri și, din pridvor, oferă o panoramă deosebită întregului oraș.

Judetul Mehedinti

1. Parcul Natural Porțile de Fier

Parcul Natural Porțile de Fier este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat pe teritoriile administrative ale județelor Caraș-Severin și Mehedinți, situat, în cea mai mare parte a sa, în regiunea geografică cunoscută sub numele de Defileul Dunării sau Clisura Dunării.

Parcul Natural Porţile de Fier se remarcă printr-o luxuriantă biodiversitate, fapt ce a facut ca aceasta arie naturală protejată să fie recunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Condiţiile climatice, pedologie, petrografice, geomorfologice, influenţa Dunării asupra acestora, dar şi contextul social au creat locuri unice, care au păstrat de-a lungul secolelor caracteristicile unor habitate specifice.

2. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

domogled

Parcul Național Domogled – Valea Cernei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj.

Înfiinţat în anul 1990, având administraţie proprie începând cu anul 2003, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este situat în sud-vestul României şi se întinde pe suprafaţa a 3 judeţe, şi anume: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul judeţului Caraş-Severin, ocupând suprafaţa de 23 185 ha şi în vestul judeţului Mehedinţi ocupând suprafaţa de 8 220 ha şi respectiv în vestul judeţului Gorj cu o suprafaţăa de 29 806 ha.

    Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng.

Judetul Sibiu

1. Parcul Natural „Golul alpin Făgăraș”

Situat în județul Sibiu, Golul Alpin din Munții Făgăraș reprezintă una dintre frumoasele arii de interes național, protejată și foarte bine întreținută. Cu toate că acest proces nu este datorat oamenilor ci naturii în sine, peisajele sunt realmente încântătoare și, din când în când, ne ajută să realizăm care sunt cele mai importante lucruri în viață.

Parcul Natural ,, Golul Alpin al Munţilor Făgăraş” găzduieşte pe lângă lacuri nivale şi cele mai pitoreşti lacuri glaciare din întregul masiv : Bâlea, Lacul Avrigului, Podragu, Podrăgel, Doamnei şi Călţun.

Vegetaţia acestui parc reflectă zonalitatea altidunală a feţei nordice a masivului , marcată de flora pajiştilor alpine şi de cea a vegetaţiei lemnoase (jneapăn, ienupăr, afin, rhododendron).

În această zonă urcă frecvent în timpul lunilor de vară capra neagră, cu efective notabile mai ales în căldările izolate şi neparcurse de poteci turistice (Arpăşel, Albota, Laita). Vulpea, ursul şi lupul ating doar ocazional zona de peste 2000-2100 m, dar sunt o prezenţă permanentă în avalul acesteia, ca şi cerbul, râsul şi, în limita pădurilor, jderul, mistreţul, căpriorul.

2. Transfăgărășan

Transfăgărășanul (oficial numerotat DN7C) este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. Deși la momentul respectiv România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbești Jiu-Petroșani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice și ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului “Transfăgărășanului” – un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului. În notele de fundamentare a proiectului se menționează, totodată, ca motive “deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea”.

Vezi si alte Obiective turistice:

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, va invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro