Cetăţi cuprinse in proiect

Cetatea Șoimoș, jud. Arad

Reşedinţă pentru regina Isabela şi fiul ei minor, Ioan Sigismund Szapolya, Cetatea Şoimoş este un exemplu remarcabil de arhitectură medievală. Cu zidurile mari de piatră, cu poarta principală pe un pod de lemn, suspendat pe piloni, deasupra unei râpe, cetatea pare de nepătruns din exterior. Odată intrat, vizitatorul descoperă cu adevărat inima cetăţii. Curtea interioară şi ruinele camerelor princiare amintesc de rolul important pe care fortificaţia Şoimoş l-a avut în istorie.

Istoric

Cetatea Şoimoş a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. La începutul secolului al XIV-lea, respectiv după 1315, Şoimoş ajunge cetate regală. Donată în repetate rânduri către familiile nobiliare ale vremii, fortificaţia ajunge în anul 1446 în mâinile lui Ioan de Hunedoara, stăpânirea ei fiind oficializată abia în 1453, de către regele Ladislau al V-lea.
În vremea regelui Matia Corvin, cetatea a fost zălogită, trecând prin mai multe mâini, până a ajuns la fiul bastard al acestuia, Ioan Corvin. Prin el va ajunge în mâinile magnatului Gheorghe de Brandenburg. Pe lângă personalul obişnuit, în timp de pace, doar 12 oşteni păzeau cetatea, scrie într-un document din anii 1513-1514. În aceeaşi vreme, domeniul cetăţii cuprindea 95 de aşezări.
Ca şi alte cetăţi din zonă, fortificaţia Şoimoş a fost asediată şi cucerită de către armata de ţărani condusă de Gheorghe Doja, după ce garnizoana cetăţii s-a alăturat răsculaţilor. După înfrângerea răsculaţilor de sub zidurile Timişoarei, voievodul Ioan Szapolya a ocupat-o în folosul său direct. Câţiva ani mai târziu a devenit reşedinţă princiară pentru Ioan Sigismund Szapolya şi pentru mama sa, regina Isabela. A fost ocupată în 1552 de turci şi apoi eliberată de creştini în 1595. La început de secol al XVII-lea a devenit o bază militară otomană, până în anul 1688. Istoria Cetăţii Şoimoş se opreşte în 1788, când a fost părăsită şi demolată.

Construcţie

 

Cetatea cu ziduri înalte de peste nouă metri a fost ridicată pe un pisc stâncos greu accesibil, ce domină un bun sector din albia Mureşului. Nucleul cel mai vechi este construit în formă de triunghi şi exploatează la maximum avantajele terenu­lui. Ulterior, în cursul secolului al XV-lea, i s-au adăugat majoritatea părţilor din curtina a doua şi elementele interioare de confort. Spre deosebire de alte cetăţi din Transilvania, vechile sale porţi de acces sunt conservate cu cadrele lor elegante, gotice târzii.
Accesul în incintă se făcea dinspre sud-vest, pe un pod aşezat pe trei piloni uriaşi de piatră, construiţi în cea mai abruptă râpă, care ţinea şi loc de şanţ de apărare; ultima porţiune era mobilă. Protejată de zidurile sale înalte şi groase şi mereu refăcute pentru a rezista noilor performanţe ale artileriei, cetatea este dominată de două turnuri, cel mai impor­tant fiind vechiul donjon (aproape inaccesibil) şi mai scundul turn al porţii. Între ziduri, mai ales către nord şi sud, au fost amplasate construcţiile rezidenţiale, dotate cu parter şi etaje, cu deschiderile principale către o curte interioară de aproape 800 de metri pătraţi.
În partea de nord a incintei au fost apartamentele princiare în care se spune că au locuit regina Isabela şi fiul ei, Ioan Sigismund. Etajul unde ar fi fost camerele reginei este ridicat din piatră de râu şi cărămidă roşie, pe care se văd elegantele chenare ale ferestrelor, golurile lăsate de sobele de cahle, consolele galeriilor, iar la exterior, o loggia, acum bine îmbrăcată în manşonări mai târzii.

În partea opusă, o veche cercetare a descoperit una dintre cele mai frumoase capele de cetăţi din aria noastră. Cisterna, al cărei loc este cunoscut, aşteaptă doar să fie dezgropată. Din ultima perioadă de viaţă, spre nord-vest, la exteriorul şanţurilor, se disting urmele unui uriaş bastion de artilerie ale cărui guri de foc controlau tot traficul de pe principalul râu ardelean.

Legendă

Legenda Cetăţii Şoimoş este legată de alte două cetăţi, Şiria şi Dezna. Se spune că cele trei cetăţi ar fi fost construite de trei surori care au fost pedepsite pentru trufia lor şi transformate în şerpi, iar cetăţile lor s-au năruit.

Prezent

Cetatea Şoimoş este şi astăzi un exemplu remarcabil pentru arhitectura medievală rezidenţială şi de apărare. Zidurile care au rezistat peste secole, porţile de acces, precum şi ornamentele rămase în curtea interioară fac din ansamblu un adevărat castel, o destinaţie ideală pentru cei care vor să cunoască trecutul cetăţilor din România. Cele câteva restaurări nu s-au dovedit însă sufi­ciente pentru deplina punere în valoare a cetăţii. Drumul până la zidurile vechii fortificaţii este răsplătit de o privelişte minunată atât către Defileul Mureşului, cât şi spre Câmpia Aradului.

Localizare / Acces

Localitate: orașul Lipova, județul Arad
Perioada recomandată de vizitare: primăvara și vara.
Accesul spre cetate este posibil în orice anotimp, dar unele perimetre ale acesteia nu sunt asigurate și pot cauza accidente.

Perioada:

Secolul al XIV-lea

Galerie Imagini

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, va invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro