Cetăţi cuprinse in proiect

Cetatea Enisala, jud. Tulcea

Costruită de negustorii genovezi cu scop militar, cu opt turnuri de apărare şi cu ziduri înalte de peste 10 metri şi groase de aproape doi metri, Cetatea Enisala supraveghea întregul teritoriu de amplasare. Numele cetăţii, altul decât cel originar, vine din limba turcă, Yeni Sale însemnând Sat nou. În vremurile ei de glorie, pe vremea lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte şi din sistemul defensiv al Ţării Româneşti. Cetatea a fost abandonată după ce cordoanele de nisip au separat lacul Razelm de Marea Neagră.

Istoric

Pambola ori Bambola, Yeni-Sale, Enisala sunt câteva dintre numele pe care cetatea le-a avut de-a lungul veacurilor. Au ridicat-o, se pare, genovezii care, în secolul al XIII-lea, obţinuseră monopolul comerţului pe Marea Neagră şi pe calea tratatelor cu despoţii din familia lui Dobrotici. Antecedentele bizantine sunt însă de bănuit. Fortificaţia a ocupat un deal stâncos şi era înconjurată de ape. Acum 700 de ani, lacurile Babadag şi Razelm erau unite şi formau un golf imens la Marea Neagră, astfel încât Enisala era capabilă să controleze atât căile terestre, cât şi pe cele maritime.

Fortificaţia apare menţionată pentru prima dată într-o cronică din secolul al XV-lea, care aminteşte cetăţile cucerite de Baiazid I în Dobrogea, în campania din anii 1388-1389. Era o etapă prin care turcii se înstăpâneau temeinic în jurul mării.
Profitând de o conjunctură neaşteptat de favorabilă, în 1396, Mircea cel Bătrân a cucerit nordul Dobrogei şi cetatea noastră. Ajuns la putere, Mehmed I a reluat Enisala şi a dotat-o cu garnizoană otomană. La jumătatea secolului al XV-lea, ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razelm de Marea Neagră, cetatea şi-a încheiat rolul şi a fost abandonată.

Construcţia

Cetatea a fost clădită pe un masiv de calcar, iar planul urmează sinuozităţile dealului. De o parte era apărată de apele lacului Razelm, iar de cealaltă parte de o stâncă, având pereţi înalţi, verticali. Cetatea avea două porţi de acces: una în sud, păzită de un turn hexagonal, probabil cu rost de donjon, iar cealaltă în nord, apărată de un turn pătrat. Ambele tur­nuri aveau ferestre de tragere pentru arme albe. Poarta principală, înaltă de patru metri, avea o arcadă dublă, de inspiraţie orientală. În partea nord-estică, zonă vulnerabilă şi uşor de asediat, cetatea era apărată de două turnuri hexagonale, neînchise spre interiorul cetăţii, iar la mijlocul laturilor zidurilor mai erau încă două turnuri pătrate.

Turnurile hexagonale sunt unice în Dobrogea, însă modelul este de regăsit atât în Orient, cât şi în Occident. În partea vestică, protejată de pereţi abrupţi, zidul nu avea turnuri, ci doar un pinten-contrafort pentru sprijin. Zidurile, realizate din blocuri cubice de calcar, amintesc de tehnicile antice. În interior a fost ridicată o reşedinţă pentru căpitanul garnizoanei, care avea în subordine un număr neprecizat de ostaşi.

Prezent

Bine conservată, fortificaţia dezvăluie călătorilor măiestria celor care au lucrat în pământurile Dobrogei. Peisajele care se văd de la zidurile de apărare dublează comandamentele strategice ale amplasamentului.

Localizare / Acces

Localitate: comuna Sarichioi, sat Enisala, județul Tulcea
Perioada recomandată de vizitare: pe tot parcursul anului

Perioada:

Secolele XIII-XV

Galerie Imagini

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, va invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro