Cetăţi cuprinse in proiect

Cetatea Aiudului, jud. Alba

Din toate direcţiile din care te apropii de zona centrală a Aiudului, privirea îţi este atrasă de zidurile şi turnurile care tronează neclintite de circa 500 de ani în centrul oraşului. Ele apără unul dintre cele mai vechi nuclee urbane din Transilvania (secolele XIV-XVII). Şi, pe bună dreptate, comparativ cu alte localităţi provinciale, Aiudul poate fi socotit drept unul dintre cele mai vizibile şi, relativ, bine conservate oraşe fortificate din România, un loc care trebuie pus pe lista obiectivelor turistice medievale ce merită vizitate.

Istoric

Prima atestare documentară a localităţii Aiudului datează de la 7 noiembrie 1293. Este vorba despre un document emis de regele ungar, Andrei al III-lea, prin care acesta confirmă un privilegiu dat capitlului bisericii din Alba Iulia de către regele anterior, Ladislau al IV-lea. Primul înscris indică stăpânul locului, de la începutul existenţei sale până la mijlocul secolului al XVI-lea, respectiv instituţia religioasă care a dublat episcopia catolică a Transilvaniei. La 1415, Aiudul era oraş. Populaţia a fost de la început mixtă, cu locuitori ungari şi saşi. Aiudul a fost cucerit, pentru un scurt interval de timp, de către răsculaţii anilor 1437-1438. În focurile care au forjat principatul autonom al Transilvaniei, localitatea a fost secularizată şi a devenit oraş liber. Din acelaşi moment, întreţinerea şi apărarea sa au căzut în cea mai mare parte în sarcina locuitorilor săi. Cetatea a fost asediată în anul 1551, de câteva ori în jurul anului 1600, apoi de către turco-tătari, în 1658, precum şi de către curuţii lui Francisc Rakoczi al II-lea, la 1704. Ultimul eveniment care a lovit-o a fost în 1849, prin românii aliaţi cu habsburgii, împotriva revoluţiei maghiare.

Construcţie

Cetatea cu ziduri şi turnuri de piatră a fost determinată de locaţia fostei biserici parohiale, unul dintre frumoasele edificii gotice ale zo­nei înconjurătoare. Capitul din Alba Iulia a ridicat primele fortificaţii deja din secolul al XIV-lea, în sectorul ei de sud-est. Dintre acestea, cele mai multe au fost însă demolate şi ascunse de fortificaţiile mai târzii, care sunt şi astăzi vizibile, descriind un poligon neregulat. Acum se recunosc cinci turnuri cu baze patrulatere şi trei poligonale, cu frumoase ancadramente bine conservate, care aparţin secolului al XV-lea.
În secolele următoare au fost refăcute bastioanele Croitorilor şi Pielarilor (pe sud), al Lăcătuşilor (din colţul de nord-vest) şi Olarilor, lângă singura poartă, din vest. Curtinele sunt înalte de cinci – opt metri. Unele mai posedă încă drumuri de strajă înzidite. Incinta cetăţii Aiud a profitat de un amplasament relativ plan, în care doar apa omonimă a înlesnit natural apărarea de sectoare exterioare relativ reduse. Acest aranjament a fost refăcut în secolul al XVIII-lea. Zidurile sunt construite din piatră brută de carieră şi bolovani de râu, legaţi cu mor­tar.

Grosimea lor este de 1,30 metri, iar înălţimea, între şapte şi opt metri, la care se adăugă şi un parapet, cu drumul de strajă, înalt de doi metri. La colţurile zidurilor şi pe mijlocul laturilor lungi se află câte un turn. Iniţial existau, se pare, nouă turnuri, astăzi păstrându-se doar opt, turnul porţii de nord fiind înglobat în clădirea ridicată peste curtine, la porunca principelui Gabriel Bethlen. Fiecare turn poartă numele şi, doar parţial, însemnele breslei meşteşugăreşti care se ocupa de întreţinea şi apărarea lor. În epoca sa de maximă prosperitate, cetatea Aiudului avea nouă turnuri: Turnul Măcelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Blănarilor, Turnul Dogarilor, Turnul Olarilor, Turnul Kalendas, Turnul Lăcătuşilor-Fierarilor şi Turnul Porţii. Din rândurile fiecărei bresle responsabile de turnuri, se alegeau ofiţerii de breaslă, comandanţii militari ai cetăţii. În interiorul cetăţii sunt amplasate două edificii de cult.

Biserica Calvină

Fosta biserică parohială catolică, ridicată în stil gotic târziu, la sfârşitul secolului al XV-lea, este de tip biserică-hală cu trei nave, cu absida poligonală şi turn pe vest. Interiorul a fost modificat în stil baroc. Denumită şi „Biserica mare”, ea este cel mai important edificiu arhitectural din interiorul Cetăţii Aiudului şi din oraş. Stilul gotic iniţial se mai păstrează în interior la bolta situată deasupra altarului, la ferestrele corului, cât şi la arcul de triumf către nave.

Turnul are o înălţime de 64 metri, fiind unul dintre cele mai înalte astfel de edificii pentru vremea sa de construcţie. Este prevăzut cu ancadramente ce mărturisesc folosirea sa şi ca locuinţă ecleziastică, dar şi cu deschideri înguste pentru folosirea armelor de foc, în caz de atac.

Biserica Evanghelică

Are la bază o capelă catolică, de mici dimensiuni, construită între anii 1333 şi 1334, care a fost demolată în 1865, rezidită pe vechea fundaţie, un an mai târziu. Astăzi, interiorul bisericii se compune dintr-un antreu, separat de restul bisericii prin patru coloane simple. Deasupra se află o tribună ce susţine orga. Aceasta a fost construită în anul 1897 de către meşterul Karl Einschenk de la Braşov.

Prezent

Cetatea Aiudului este propusă de administraţia locală pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial. O hotărâre în acest sens a fost promovată de Consiliul Local Aiud. Monumentul istoric are o vechime de peste 600 de ani şi este una dintre cel mai bine păstrate cetăţi urbane din Transilvania. Poate din acest motiv, operaţiunile de întreţinere şi refacere a sectoarelor mai slab păstrate au întârziat.

Muzeu

Pe latura de nord a cetăţii se afla Palatul Princiar (secolele XVI-XVII), care a fost ridicat din porunca celui mai mare principe ardelean, Gabriel Bethlen (între anii 1612-1629). În palat se află Muzeul de Istorie din Aiud, care deţine în colecţiile sale o parte a vechilor colecţii ale Colegiului Calvin şi materiale arheologice din arealul apropiat. Muzeul dispune şi de un ghid turistic.

Localizare / Acces

municipiul Aiud, județul Alba
Perioada recomandată de vizitare: pe tot parcursul anului

Perioada:

Secolele XIII-XIV

 

Galerie Imagini

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, va invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro